Mama micului Boc

Pe o stânca neagra, într-un vechi satuc, chiar într-o casuta, lânga un patuc, plânge si suspina o batrâna mica, care are fiu cât un pustiulica.

Caci la guvernare fiul ei iubit a plecat aseara si n-a mai venit.

Celularul suna noaptea jumatate.

Nu-i semnal, si totusi:

- Oare cine-i, frate?

- Eu sunt, buna maica, fiul tau dorit, n-a mai mers Taromu’ si n-am mai venit Sun din Capitala, voi fi premier.

M-a numit chiar Zeus, sunt timonier. Capitan e dânsu’, e ca la armata. Mica mea ostire fuge sfarâma ta.

Vine criza, foamea, oamenii ma-njur.

L-am servit pe dânsu’, m-a mâncat în cur.

- Ce spui tu, straine?

Emil e departe, cica de Basescu nu se mai desparte.

Am crezut ca-i gluma, dar era sa mor.

L-am vazut aseara la televizor

Emil e cuminte, nu e derbedeu.

De esti tu acela, nu-ti sunt mama eu!

Lasa-ma cu Zeus, finca omul chel se joaca cu tine cum doreste el.

Te-a numit pe tine dupa Stolojan.

Crezi ca e pe bune?

Te-a luat de fazan.

Am vorbit cu tac-tu, asculta-l pe mos: dupa tine vine Leana lu’ Cocos.

Du-te la Basescu, fa-i un ultim sluj, apoi ia Taromu’, sa te-ntorci la Cluj!

Când ești bun lumea te ia de prost...

Fraza asta mi-o tot spuneau întru-n timp diverși amici, nu am vrut sa îi cred pentru ca am fost crescut în ideea ca atunci când ești bun și ajuți cei din jur îți vor răspunde cu aceiași moneda, astfel visam ca atunci când eu o sa fiu pus în poziția de a avea nevoie de cineva, care sa ma ajute cu un sfat sau care doar să stea să ma asculte, o să găsesc acea persoana fără să caut prea mult. Dar surpriză ... am descoperit ca atunci când ești pus într-o astfel de situație nu primești decât un mare șut în fund.
Am încercat să găsesc și o explicație la rahatul ăsta și am ajuns la concluzia că oameni (majoritatea) nu au cunoștințe legate de această latură umana și atunci când întâlnesc oameni de acest gen îi privesc ca pe o amenințare la adresa carențelor lor de personalitate. Din acest motiv te folosesc atunci când ai ceva de oferit pentru ca mai apoi să fii dat la o parte, ei știind oricum faptul că ești prea prost și o sa îi ajuți și data viitoare.
Nu învinovățesc pe nimeni pentru caracterul lui, pentru că pana la urma toți avem acel instinct animalic de supraviețuire și cu toți facem ce e mai bine pentru noi, dar totuși trebuie să ne diferențiem cu ceva de animale și trebuie să îi vedem pe cei din jurul nostru și atunci când au probleme nu doar când o duc bine, iar pe cei de la care primim șuturi în fund sa avem grija sa le dam înapoi (dacă se poate putin mai tare decât le-am primit).
Probabil fiecare are o teorie a lui asupra acestei chestiuni, eu doar am încercat să îmi exprim propria opinie, așa ca aștept și alte păreri!


Răzbunarea e arma prostului...
...dar eu nu rămân dator niciodată!